Dacă am fi cu adevărat sinceri cu noi înșine, majoritatea dintre noi am recunoaște faptul că încercăm să trăim pentru Domnul din toate puterile noastre și abia când ne confruntăm cu probleme deosebite Îi cerem Domnului puterea să trecem prin ele.

Însă tocmai aici este problema! A trăi pentru Domnul nu înseamnă faptele noastre plus harul lui Dumnezeu; ci este cu totul lucrarea harului lui Dumnezeu în slăbiciunea noastră.

Când Pavel și-a dat seama de marele potențial al puterii lui Dumnezeu de a fi desăvârșită în slăbiciunile sale, a exclamat: „Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine ... căci, când sunt slab, atunci sunt tare” (2 Corinteni 12:9b, 10b).

„Dacă sunteți batjocoriți pentru Numele lui Hristos, ferice de voi! Fiindcă Duhul slavei, Duhul lui Dumnezeu, Se odihnește peste voi” (1 Petru 4:14). Puterea Duhului Sfânt începe cu dragoste și bucurie (Vezi Galateni 5:22).