În această poruncă Isus nu-i condamnă și nu-i înjosește pe cei care au dorința de a fi mari. El doar explică cel mai bun mod de a realiza lucrul acesta—cel mai mare să fie slujitorul tuturor.
În Isaia 55:8-9, Dumnezeu spune: „Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre și căile voastre nu sunt căile Mele ... ci, cât sunt de sus cerurile față de pământ, atât sunt de sus căile Mele față de căile voastre și gândurile Mele față de gândurile voastre.”
Noi îi admirăm pe cei puternici; Dumnezeu i-a ales pe cei slabi. Noi suntem impresionați de cei înțelepți în felul lumii; Dumnezeu i-a ales pe cei considerați nebuni. (Vezi 1_Corinteni_1:26-29.)
Noi ne străduim să ajungem în poziții de conducere; Dumnezeu vrea să ne străduim mai degrabă să îi slujim pe cei de lângă noi. Aceasta este calea lui Dumnezeu către măreție!
|
