Prima mențiune a șarpelui în Biblie este în Geneza 3:1. Șiretenia șarpelui s-a manifestat în a pune o întrebare cu scopul de a face rău. Însă istețimea de a pune întrebări trebuie folosită pentru a face binele. Unul din motivele pentru care a fost scrisă cartea Proverbe, este tocmai ca să dea această agerime de minte (Vezi Proverbe 1:4).

Șerpii au simțuri ascuțite și istețime pe care le folosesc să evite confruntarea cu posibilii atacatori. Dacă are de ales între atac și retragere, un șarpe alege, de obicei, o retragere rapidă. A fi înțelept ca șerpii și fără pată ca porumbeii înseamnă uneori să contracarăm atacurile verbale punând o întrebare înțeleaptă (Vezi Matei 22:20 și Luca 20:4).