Dragostea nu este completă fără dărnicie: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat...” (Ioan 3:16). Dacă vedem o persoană care are o nevoie evidentă și îi spunem: „Îmbracă-te”, fără să-i dăm pentru nevoile ei, „cum rămâne în [noi] dragostea de Dumnezeu?” (Vezi 1 Ioan 3:17).
Dragostea se va manifesta în dăruire generoasă prin fapte bune. Dacă acestea sunt făcute cu motivații curate și meritul este dat altora, Dumnezeu va fi glorificat. De aceea, ni se poruncește:
„Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri” (Matei 5:16).
Credincioșii din primul secol aveau o dragoste așa de puternică, încât nu au pretins nimic ca fiind al lor, ci și-au vândut bunurile și au dat banii pentru a se îngriji de nevoile altor credincioși (Vezi Fapte 4:32-35). |